1. Skip to Menu
  2. Skip to Content
  3. Skip to Footer>

Profilaxia

Profilaxie

Profilaxia în stomatologie se referă la prevenirea afecţiunilor dentare şi a ţesuturilor de susţinere ale acestora (gingia). Unul din principiile fundamentale ale medicinei, spune că este mai uşor să previi decât să tratezi şi să nu uităm că, este şi mai puţin costisitor...
Profilaxia în stomatologie se realizează de către pacient prin măsuri de igienă orală – periaj dentar, folosirea aţei dentare, folosirea duşurilor (irigatoarelor) bucale - şi de către medic prin detartraj supra şi subgingival, sigilarea şanţurilor şi fosetelor, fluorizări locale şi echilibrări ocluzale.

I. Periajul dentar este cel mai important în profilaxie. Pentru a fi executat corect trebuie ca:

1. Periuţa de dinţi pe care o folosiţi să fie aleasă în funcţie de necesităţi:
1.1. Pacienţii cu afecţiuni parodontale (gingivale) trebuie să folosească perii fine, cu margini rotunjite şi cu duritate mică (soft);
1.2. Pacienţii cu aparate ortodontice fixe trebuie să folosească periuţe ortodontice şi totodată periuţe interdentare. Periuţele interdentare pot fi folosite şi de pacienţii cu lucrări protetice pe dinţi sau implanturi precum şi de pacienţii cu afecţiuni gingivale;
1.3. Pacienţii cu gingii sănătoase pot folosi periuţe de duritate medie (medium). Periuţele cu duritate mare (hard) se folosesc doar pentru curăţarea dinţilor pe suprafeţele ocluzale, adică pe partea unde alimentele sunt fărâmiţate; ele nu trebuie să ajungă în nici un caz în contact cu gingia deoarece sunt mult prea dure şi pot produce retracţii ale gingiei.
Toate periuţele de dinţi au inscripţionate pe ambalaj duritatea perilor care poate fi mică (soft), medie (medium) şi mare (hard). Schimbarea periuţei de dinţi se face în momentul în care forma perilor se modifică devenind curbă, ca o “paranteză”.
2. Tehnica periajului dentar să fie corectă:
Periuţa se va aşeza în unghi de 45° faţă de dinte; perii trebuie să atingă atât gingia, cât şi suprafaţa dinţilor. Mişcările vor fi dinspre gingie spre dinte. Se începe cu periajul suprafeţei exterioare a dinţilor, după care urmează suprafaţa interioară. Pentru periajul suprafeţei interioare a dinţilor din faţă, periuţa se va aşeza în poziţie verticală, în spatele dinţilor şi se va peria folosind jumătatea superioară a periuţei. În final, periuţa se va aplica pe suprafaţa orizontală a dinţilor şi va descrie o mişcare de la stânga-dreapta. Ideal este ca periajul dentar să se facă după fiecare masă; periajul dentar efectuat seara înainte de culcare este cel mai important.

II. Folosirea aţei dentare (Flossing)

Este esenţial pt. îndepărtarea resturilor de mâncare şi a plăcii bacteriene atât dintre dinţi cât şi de la nivelul gingiilor. Este ideal pt. curăţarea zonelor în care periuţa nu poate pătrunde.
Cum se foloseşte?
Se rupe aproximativ 30 cm de aţă dentară, şi se răsuceşte pe degetele arătătoare iar apoi cu ajutorul policelui se ghidează între dinţi şi sub gingie, evitându-se rănirea gingiei. Fiecare dinte se curăţă separat.

III. Duşul (irigator) bucal

Este indicat la pacienţi cu lucrări protetice pe dinţi naturali sau pe implanturi, aparate ortodontice fixe, postchirurgical, în caz de imobilizări intermaxilare (posttraumatic). Constă dintr-un aparat alimentat cu curent electric, în care se introduce o apă de gură, care este pulverizată de către o pompă la nivelul dinţilor şi a lucrărilor protetice printr-o ansă. Se foloseşte înaintea periuţei de dinţi pentru a înlătura toate resturile alimentare şi a permite pătrunderea la nivelul dinţilor şi a gingiei a principiilor activi din pasta de dinţi. El permite o igienizare foarte riguroasă prin pătrunderea cu presiune a apei de gură acolo unde nu ajunge periuţa de dinţi sau aţa dentară (de multe ori aţa dentară folosită necorespunzător împinge resturile sub gingie în loc să le scoată). De aceea este foarte eficace atunci când există lucrări protetice pe dinţi/implanturi, aparate ortodontice etc. Ca urmare reduce inflamaţiile gingivale şi sângerările gingivale prin îndepărtarea riguroasă a plăcii bacteriene. Acţiunea poate fi potenţată prin adăugare de apă de gură.
Apa de gură poate fi de 3 feluri: 1. cosmetică, 2. antibacteriană şi 3. cu flor. Apa de gură antibacteriană este pe bază de clorhexidină care are un pronunţat caracter antiseptic, reducând formarea de placă dentară cu 45 – 60% şi apariţia gingivitei cu 30 – 60%. Apele de gură pe bază de Clorhexidină pot fi în concentraţii de 0,2%, 0,12% şi 0.06%. Folosirea apei de gură mai mult de 14 – 28 zile poate duce la colorarea reversibilă a dinţilor, plombelor, lucrărilor protetice, limbii şi chiar la tulburări de gust. Pentru folosirea zilnică, îndelungată a apelor de gură pe bază de clorhexidină se recomandă concentraţia de 0.06%. În lipsa duşului bucal o clătirea cu apă de gură dimineaţa şi seara este foarte benefică.
Se recomandă citirea instrucţiunilor de folosire înainte de folosirea duşului bucal şi sfatul medicului în cazul în care nelămuririle persistă.

IV. Detartrajul supra şi subgingival

Spre deosebire de placa bacteriană, care este o peliculă incoloră, tartrul (piatra de pe dinţi) este un complex mineral, uşor de observat cu ochiul liber, având o culoare gălbuie-maronie, la joncţiunea gingiei cu dinţii. Uneori tartrul este atât de masiv încât poate să acopere o suprafată foarte mare a dintelui. Tartrul provoacă o iritaţie a ţesutului gingival, care duce la inflamația acesteia (gingia devine roşie, tumefiată, sângerândă). Din acest motiv este extrem de dăunător în cazul pacienţilor cu lucrări protetice atât pe dinţii naturali cât mai ales pe implanturi. Inflamaţia gingivală poate să apară şi în anumite stări fiziologice (ciclu menstrual, sarcină, menopauză) sau poate fi un simptom asociat unor boli (diabet, hipovitaminoze, anemii, boli hematologice etc). Totodată tartrul favorizează apariţia cariilor.
Singura modalitate de înlăturare a „pietrei de pe dinţi”, este detartrajul. Se va efectua la 4-6 luni, iar în cazul fumătorilor chiar la 3 luni.
Detartrajul se realizează cu un aparat cu ultrasunete, şi constă în îndepărtarea tartrului supra-, şi subgingival. Tartrul subgingival este greu de observat de către pacient; semnele indirecte precum inflamaţia şi sângerarea gingiei pot fi un avertisment. Detartrajul nu este dăunător smalţului dentar. Suprafeţele rezultate după detartraj se finisează prin periaj profesional şi airflow (un aparat ce produce un jet de bicarbonat de sodiu şi apă, sub presiune). Airflow, îndepărtează placa, depozitele moi, petele şi lustruieşte suprafeţele dentare. Este foarte eficient în îndepărtarea petelor nicotinice şi de gudron la fumători. Periajul profesional are rolul de a lustrui şi netezi suprafeţele dentare. Acest procedeu se realizează cu paste dedicate acestui scop. Într-o ultimă fază se lustruiesc suprafeţele interdentare, cu benzi sau aţă dentară.
După detartraj poate să apară o sensibilitate dentară (mai ales la stimul rece) care poate persista cateva zile, cel mult o săptămînă. Dacă este supărătoare se pot folosi paste de dinţi şi ape de gură cu efect desensibilizant.
După curăţarea dinţilor cu airflow, se interzice 2-3 ore orice acţiune care poate să coloreze dinţii: fumatul, consumul de alimente, fructe şi lichide care pot să coloreze dinţii (afine, mure, vin roşu, ceai negru, Pepsi–Cola, Coca-Cola etc).

V. Fluorizări

Fluorizarea realizată în cabinetul stomatologic este o fluorizare topică (locală). Fluorizarea este un tratament neinvaziv, nedureros. Aceasta constă în aplicarea fluorului sub formă de lacuri sau geluri prin intermediul unor gutiere sau direct pe suprafaţa dinţilor.
Fluorizarea se efectuează numai după ce suprafeţele dentare au fost igienizate corespunzător prin detartraj şi periaj profesional. Preparatele utilizate pentru fluorizare în cabinetul stomatologic conţin o concentraţie mult mai mare de fluor decât cea din pastele de dinţi sau apele de gură.
Fluorizarea profesională durează doar câteva minute. După tratament nu trebuie să clatiţi sau să consumaţi alimente şi lichide cel puţin 30 de minute pentru a permite dintelui sa absoarbă fluorul ajutând astfel la repararea leziunilor carioase microscopice. În funcţie de starea sănătăţii orale vă este recomandat să reveniţi pentru fluorizare o dată la 3, 6 sau 12 luni, în funcţie de indicaţia medicului stomatolog.

VI. Sigilarea dinţilor

Este o manoperă neinvazivă care se realizează la dinţi neafectaţi de carie. Previne apariţia cariilor cu până la 80%. Această manoperă, constă în aplicarea unui material sigilant pe suprafeţele retentive ale dinţilor laterali, transformând aceste zone, într-una netedă, uşor de igienizat.

VII. Echilibrarea ocluziei


Ocluzia – muşcătura – poate suferi anumite modificări, ceea ce poate fi dăunător mai ales la pacienţii cu lucrări protetice pe implanturi/dinţi naturali sau la pacienţii cu boală parodontală. Eliminarea acestor mici modificări ale ocluziei este de cele mai multe ori extrem de simplă pe când persistenţa lor poate fi foarte dăunătoare dinţilor sau implanturilor.
Deoarece profilaxia implică o colaborare medic-pacient, se recomandă un control stomatologic de două ori pe an.

Programări telefonice

Cabinet stomatologic Oradea

Programări la
(+40) 259-411855
(+40) 745-607149
zilnic intre 09:00 - 20:00

Program de lucru

Cabinet de stomatologie Oradea

Program dr. Cristian Rațiu

Luni / Miercuri: 14:30 - 20:00
Marți / Joi / Vineri: 08:00 - 14:00

Program dr. Cătălin Foica

Vineri: 15:00 - 20:00
Sâmbătă: 08:00 - 16:00

Program dr. Trubács Gréta

Luni / Miercuri: 08:30 - 13:00
Marți / Joi: 15:00 - 20:00